DARIA ÎN TRIUMF BUCUREŞTEAN
Duminică, 30 martie 2008, spre seară, sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă al României a vibrat la unisonul unei asistenţe avizate, în acordurile Concertului simfonic susţinut de Orchestra Filarmonicii Paul Constantinescu Ploieşti, cu maestrul Ilarion Ionescu-Galaţi la pupitru. În programul onorat cu brio au figurat capodopere ale muzicii universale, semnate de T. Albinoni, W. A. Mozart şi Frantz Schubert, şi nume de solişti cu prestanţă europeană, precum Daria Ioana Tudor şi Florin Ionescu-Galaţi. Performeri în linie, orchestra, dirijorul şi soliştii au realizat una din strălucitele pagini ale muzicii simfonice româneşti contemporane, triumful fiind superlativul care defineşte calitatea extraordinară atinsă de Daria Ioana Tudor, în interpretarea Concertului pentru pian şi orchestră nr. 9 în Mi bemol major, „Jeunehomme”, K. 271.
Ne aflăm în faţa fenomenului solistic care, în cazul capodoperei mozartiene interpretate sub cupola fostului Palat Regal, este Daria Ioana Tudor ! Virtuozitatea şi măiestria sunt cel puţin două din însuşirile cu care mica mare pianistă s-a născut şi pe care pur şi simplu le-a risipit prin armoniile şi acurateţea interpretării fiecăreia din cele 3 părţi ale Concertului. Perfect stăpână pe fiecare sunet, pe fiecare acord şi pe fiecare structură sonoră, Daria a prefăcut Allegro-ul Concertului într-un concert de sine stătător, cu inserţii cristaline şi patetice nostalgii. Dezinvoltura a crescut în partea a doua, Andantino, claviatura a melancolizat vivacităţile, solista dominând atmosfera; interferenţele cu orchestra, conduse discret de bagheta dirijorală, au ţesut pânza artificiilor mozartiene, într-o horbotă de sunete luminiscente, care, chiar dacă frazarea s-a întrerupt pentru a trece în partea finală, de presto, a sanctificat versatila ritmică a muzicii mozartiene. Pentru ca în acest supra-numit rondou, Daria să confirme, printr-o interpretare excepţională, recunoaşterea valorică anticipată de premii internaţionale precum Marele Premiu Absolut (Palermo – Antonino Miserendino) şi Premiul I şi premiul pentru cea mai bună interpretare a unei piese baroce, la Concursul naţional Lira de Aur. Rondoul a desăvârşit, prin execuţia de vis a Dariei Ioana Tuidor celebrarea sublimului, iar Concertul pentru pian nr. 9 de Mozart, în interpretarea micuţei regine a pianului, a dobândit noi şi inegalabile străluciri sonore. Personalitate a solisticii pianistice, remarcată şi în presa italiană, franceză şi germană, Daria Ioana Tudor urcă pe spirala măiestriei muzicale în cel mai natural mod. „Un adevărat profesionist”, scria în 2005 Luigi Gageos, în Jeunesses Musicales; „Un talent excepţional” nota în 2007, Paul Da & Hanuko Kumagai într-o publicaţie de profil din Mannheim. Elogii pentru Daria Ioana Tudor, dar şi pentru profesorii ei, Florentina Borcea, Şerban Dimitrie Soreanu, Léa-Jeanne Litzler Adam şi Adriana Bocăneanu. Avalanşa de flori care au asaltat-o pe Daria, precum şi aplauzele sălii, de patru ori repetate, a răsplătit emoţiile cu bis-ul acordat de formidabila pianistă prin interpretarea uneia din sonatele lui Scarlatti.
Cunoscut melomanilor, datorită volumelor armonice graţios susţinute de viori, Adagiul pentru orchestra de coarde, de T. Albinoni, a deprins substanţă şi candoare prin fluidizarea sonoră creată de părţile melodios solistice ale maestrului Adrian Ceapă, distincte, flexibile şi de-o duioşie aparte. Perfecţiune şi profesionalism, măiestrie şi transcendere spre absolut. Sobrietatea baghetei dirijorului Ionescu-Galaţi a strălucit prin scurte antrenuri în dinamica orchestrală, magia materializându-se în unitatea în care orchestra s-a contopit cu şeful ei. Apogeul l-a ocazionat Divertismentul în Re major, k. 251, de acelaşi Mozart, revărsându-se în magnificele intervenţii ale cornilor englezi şi ale oboiului, în sufletele publicului, într-un subtil şi tandru caracter popular austriac. Bagheta maestrului Galaţi a căpătat acel farmec care vine odată cu experienţa prefăcută în artă dirijorală. Câteva sute de melomani, care au umplut sala Auditorium, s-au entuziasmat în faţa acestei minuni pe durata interpretării arhicunoscutei Ave Maria, de Frantz Schubert, într-un tempo super-silenţios, de către fiul dirijorului, Florin Ionescu-Galaţi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu