istoria muzicii

                   

                             ISTORIA MUZICII LA ROMÂNI

         

          Casa memorială Paul Constantinescu, binecuvântată cu un adevărat Apostol al Muzicii, Dl. Alexandru Bădulescu, a deschis anul cultural 2008, în ultima zi de ianuarie, cu o evocare de proporţii, a lui Mihail Gr. Posluşnicu, personalitate complexă a Culturii naţionale de la cumpăna secolelor XIX şi XX, autorul primei Istorii a Muzicii la români, care a trăit între anii 1871 şi 1936. Incunabul cu valoare de patrimoniu, Istoria… a constituit motivul acestei evocări, pe care o lăsăm în seama condeiului maestrului Bădulescu – specialist în materie şi fervent colaborator al Informaţiei Prahovei, noi rezumându-ne la consemnarea momentelor care au alternat istorisirea propriu zisă cu muzica…

          Urmaşi ai ilustrului autor

          Întoarcerea în atmosfera anilor de odinioară, ai vieţii profesorului, scriitorului, compozitorului şi muzicianului Mihail Gr. Posluşnicu a datorat-o publicul atât gazdei, prof. dr. Al. Bădulescu, care a schiţat biografia celui evocat, cât şi cuvintelor vădit emoţionate ale Doamnei Zitta Donca, nepoată a evocatului, citite de Dl. Vasile Donca, soţul acesteia şi veteran de război. Ineditele mărturisiri al inginerului Ioan Donca (foto 1) strănepot al lui M. G. Posluşnicu, au fermecat asistenţa, aceasta aflând cu această ocazie momente rarissime din viaţa şi opera străbunicului D-sle.

         

          Istoria… – prefaţată de Iorga

          Apărută acum 80 de ani, la Cartea Românească, în 628 de pagini, Istoria Muzicii la români (foto 2) poartă girul ştiinţific al marelui Nicolae Iorga, pentru că în Prefaţa care l-a onorat profund pe autor, savantul scrie: „A strânge laolaltă notiţele risipite despre musica populară, cea bisericească şi puţină musică occidentală dela noi până mai ieri, e o faptă lăudabilă. Căci opera e grea. Pe lângă consultarea atâtor izvoare, trebuie adunarea informaţiei orale, aşa de greu accesibilă. D. Mihail Gr. Posluşnicu a avut acel curaj şi această răbdare. Pentru imensa cantitate de lămuriri cuprinse în acest volum, pentru devotamentul cu care l-a strâns, trebuie să-i fim recunoscători”. Cartea reprezintă „Istoria Musicii la Români de la Renaştere până’n epoca de consolidare a culturii artistice, cu 95 chipuri de text (fotografii –n.m)”. Printre acestea: Asaky, Gh, Brătianu, Teodor Burada, Cantemir, Eduard Caudella, N. Fleva, Costache Ciolac şi Barbu Cobzaru (Lăutaru).

          Mesajul unui posesor al Istoriei…

          Masivul op a trecut prin sute de mâini, astfel că starea lui fizică arată cât de mult a fost răsfoit şi citit. Iată o probă olografă (foto 3): „Cetită de mine, Gh. Nicoară, 25/II 948. Această comoară de artă, cine o ceteşte are ce să cetească (sic !) atâtea lucruri interesante pentru cultura unui om care iubeşte Muzica”. Scrisul e apăsat, cu o cerneală verzui-albastră, într-o grafie care mi-a amintit cum, în primele clase învăţătoarea mea, Florica Voiculescu, mă urmărea cu asprime să scriu cât mai frumos în caiete, după cursul predat atunci şi care se numea Caligrafie – manual special elaborat pentru învăţământul primar.

          Muzică cu m mare…

          Obicei de referinţă în activitate Ateneului – cum cu profundă motivaţie îmi place să numesc Muzeul Paul Constantinescu, recitalurile muzicale sunt momentele acestuia de vârf. O violonistă Adela Bratu, inconfundabilă în interpretarea Sonatinei de Paul Cosntantinescu, o suavă pianistă în Diana Negulescu, pentru Studiul lui E. Pozzoli, urmându-le cu rafinament Teodora Paraschiv, în Studiul tablou de Rahmaninov şi Andreea Oprescu, în Preludiu şi Fugă de Bach, pentru ca finalul să fie magnific, cum s-au dovedit – pentru a câta oară, aici – duo-ul violonistic Adela Bratu şi Ana Maria Marian (foto 4) în fulminantul Concert pentru două viori, de J. S. Bach !

          …Şi de inimă albastră

          Invitaţi să transpună publicul în atmosfera tot mai rarefiată a cântecului lăutăresc de altădată, în holul Ateneului, pe durata servirii unui pateu şi a unui pahar de vin, Marin Nicolae la vioară, ştiu de ferventa clientelă a localurilor pe unde acesta cântă, drept Nicu Bucăţică, Nicu Florentin la ţambal şi Dan Staicu la contrabas (foto 5) au interpretat vechi cântece de inimă albastră, spre deliciul celor de faţă, începând cu balada Spune, spune moş bătrân !... Negreşit că acest cântec, ca şi altele  cărora cu discreţie şi patos, taraful lui Nicu Bucăţică le-a dat glas, face parte din cercetările cuprinse în inedita Istorie a Musicii la Români, cu sinceră emoţie evocată în ultima zi a lunii lui Gerar, concomitent cu viaţa autorului ei, profesorul Mihail Gr. Posluşnicu.